Sâmbure de migdală

America în patru scriitori

2010_06_16_13_08_5360

  1. Willa Cather (1873 – 1947)

Ántonia mea, Polirom, 2014

Ántonia se uita cu mare interes prin casă şi admira tot.

 – Poate că voi fi genul de fată vouă place mai mult, acum că eu venit la oraş, zise ea, plină de speranţă.

Cât de bine era să o avem pe Ántonia aproape de noi, să o vedem în fiecare zi şi aproape în fiecare seară.

2. Eugene O’Neill (1888 – 1953)

Lungul drum al zilei către noapte, Polirom, 2013

Jamie (ezită, apoi spune încet): Mă bucur că ţi-ai pregătit mintea pentru veşti proaste. Atunci şocul nu o să fie prea mare. (Îl surprinde pe Edmund privindu-l fix). Vreau să spun că-i sigur că eşti grav bolnav şi ar fi păcat să te amăgeşti singur.

3. Robert James Waller (1939 – )

Un tangou în prerie, Polirom, 2006

Îşi făcuse praf viaţa ca pe un motor vechi de maşină dezasamblat şi împrăştiat pe podeaua unsuroasă. Cel puţin o dată pe săptămână făcea lucrul ăsta, apoi încerca s-o reasambleze într-un fel care să aibă sens.

4. Nicole Krauss (1974 – )

Istoria iubirii, Humanitas Fiction, 2007

Ce poate fi mai impunător decât viața? Când stai în primul rând la cinema și te uiți la chipul unei fete frumoase, înaltă de două etaje, și când simți vibrațiile vocii ei masându-ți picioarele, îți dai seama de mărimea naturală a vieții.

Single Post Navigation

One thought on “America în patru scriitori

  1. Pingback: Leapsa cu intrebari de cinefil | Movie Zone

Leave a comment

Ady Zyn

Just looking for...

Simona Cratel

Un rând de neoameni trece pe stradă. Iar eu printre ei.

Mariana Raileanu

"Nimic nu valorează mai mult decât ziua de azi." -Goethe

Fărâme de suflet şi de viaţă

" You'll stay with me? Until the very end... "

Ubiquus' Hubris

Apă crudă.

imaginecontinua

Pretextul acestui blog este mica mea colecție de fotografii vechi. În timp s-a transformat în pasiune. O pasiune care ne trimite, pe noi, cei de azi, în lumea de altădată, prin intermediul unor fotografii de epocă.

Colțul Cultural

repaus cu cap

Dan Caragea

„Trăiesc în noi nenumărați” (Fernando Pessoa)